Axietatea este o tulburare foarte comună, care afectează atât copiii cât și adulții. Prin modul intruziv de manifestare, poate “să convingă” oamenii să se retragă complet sau aproape complet din viața de cuplu, socială sau profesională. În acest articol, vom prezenta simptome pe plan cognitiv, emoțional și fiziologic.
Este important să facem diferență între anxietate și preocupări obișnuite/adaptative. Cele din urmă sunt modul prin care planificăm, evaluăm costuri/beneficii, facem proiecții legate de viitoe sau contamplam la lucruri trecute. Acestea încetează să mai fie adaptative atunci când durează foarte mult, minim 6 luni zi de zi.
Simpltome în plan cognitiv:
- gânduri intruzive legate de evenimente ce vor avea loc/ar putea să aibă loc în viitor cu orientare pe deznodământ negativ
- ignorarea stimulilor neutrii sau pozitivi din punct de vedere afectiv
- discrepanțe între dorințe, nevoi și autoeficienta percepută (ce cred oamenii că pot face)
- teme repetitive legate de îndoieli în luarea deciziilor
- îngrijorări legate de identitate, siguranța socială (fară să fi existat un eveniment în care aceastea să fi fost atacate)
- îngrijorări legate de a nu greși/perfecționism
- îngrijorări legate de a nu se face de râs în public
Simptome în plan fiziologic:
- ritmul cardiac crescut
- respirație superficială
- tremuratul mâinilor
- durere în piept
- iritabilitate
- transpirație
- reacția de îngheț (freeze)/blocaj
- amorțeală sau furnicături
- pierdea echilibrului
- incapacitatea de relaxare
- tremor în corp
- transpirații reci/fierbinți
- diaree/constipații
- insomnie
Simptome emoționale:
- teama că ceva rău s-ar putea întâmpla (deși nu există nicio amenințare obiectivă în realitate)
- teama de a pierde controlul asupra corpului sau psihicului
- hipervigilența
- senzația de a fi copleșit de problemele vieții
Faptul că regăsești o parte din simptome în experiența ta, nu înseamnă că este implicit o tulburare clinică. Este important să iei legătura cu un psihoterapeut care te vă ajuta să înțelegi de ce a apărut anxietatea, cum să lucrezi cu ea și cum să-ți recapeți sentimentul de siguranță. În cazul în care simptomele au un grad de severitate ridicat, este posibilă recomandarea a merge la un psihiatru care vă ajuta la remedierea dezechilibrului chimic prin farmacologie. Și în acest caz, este ideală abordarea multidisciplinară, adică să îmbini psihoterapia cu farmacologia pentru că așa poți dezvolta mecanisme adaptative, de care ai nevoie după încheierea tratamentului. Amintim aici și tulburarea de anxietate generalizată, aceasta fiind o variantă complet invazivă pentru că apare în cea mai mare parte din situațiile prin care trece un om.
Anxietate generalizată
Ea se distinge prin grijă și anxietate excesivă care durează minim 6 luni, teama este incontrolabilă și indusă de probleme de zi cu zi. Gradul ei de invazivitate este total pentru că afectează atât personal cât și profesional și nu este limitată de circumstanțe. Adesea coexistă cu depresia, tulburarea de anxietate socială, abuzul de substanțe și ADHD, dar poate și secundară unei afecțiuni medicale (ex: hipertiroidism).
Factori de risc:
- factori genetici
- evenimente negative în copilărie
- părinți hiperprotectori
- inhibiție comportamentală în timpul copilăriei
- evitatea pericolelor în copilărie și adolescență
Hipnoterapia este un instrument eficient de a gestiona anxietatea. Prin exerciții de autoreglare fiziologică înveți cum să liniștești simptomele corpului, cum să te relaxezi sau să-ți recapeți senzația de siguranță fizica. Prin exerciții în plan imaginar, poți repeta diverse momente față de care te simți temător, ca antrenament de utilizare a resurselor. Tot în plan imaginar poți construi un “safe place”, un loc unde te poți retrage oricând ai nevoie să restabilești sentimentul de siguranță.
Lasă un comentariu
Toate comentariile sunt moderate înainte de a fi publicate.
Acest site este protejat de hCaptcha și hCaptcha. Se aplică Politica de confidențialitate și Condițiile de furnizare a serviciului.