Ameliorarea stresului și anxietății

Sistemul nervos vegetativ: simpatic și parasimpatic

Relaxarea se instalează când te simți în siguranță, atât în propiul corp, cât și în afara lui.

Deși este privită uneori că un răsfăț sau o recompensă, ea este un răspuns vital al organismului la mediu și o necesitate pentru bună funcționare a sistemului nervos.

Sistemul nervos comunică prin două căi cu corpul:

• sistemul nervos simpatic cu funcția să activatoare, pregătește organismul pentru acțiune, mai precis răspunsul flight/fight/freeze, prin care direcționează sângele bogat în oxigen acolo unde e nevoie
• sistemul nervos parasimpatic cu funcția de “rest and digest”, adică să conserve activitatea naturală a corpului și să-l relaxaze după terminarea urgențelor/activării

Exercițiile de relaxare stimulează sistemul nervos parasimpatic, scad tensiunea arterială, anunță corpul că este în regula să conserve energie și îl ajută să se întoarcă la echilibru. Respirația mai lentă, scăderea tonusului în mușchi și atenția care coboară din gânduri în simțuri sunt câțiva indicatori că s-a instalat relaxarea. Este momentul cheie în care tot organismul începe să se regenereze.

Exersând această stare este o ocazie bună să înveți despre corpul tău și să fii prezent în ceea ce este tensionat în el, ce este relaxat, cum poți să îi aduci un plus de bine în anumite zone. Este de asemenea un mod creativ de a-ți aminti întâmplările de peste zi și modul în care acestea au influențat tensiunile anumitor mușchi ori relaxarea lor.

Dintr-o altă perspectivă relaxarea este un punct foarte bun de pornire pentru găsirea de noi soluții, susține creativitatea și oferă o centrare pe propria persoană, care ajută la creșterea încrederii în sine.

Atunci când vorbim de relaxare în antiteză ne putem gândi la stres

Stresul este un răspuns adaptativ la cerințele mediului. Oricând este nevoie de mobilizare, cortizolul este cel care pune lucrurile în mișcare. Avem nevoie de această parte la fel de mult ca și de relaxare. Căci aceasta este partea sănătoasă a stresului.

Însă, atunci când un organism este supus unui stres constant fară perioade de odihnă și relaxare, raspundul de stres devine dezadaptativ, prin excesul de cortizol. Apar consecinte precum:

• îngrijorarea,
• dificultăți de concentrare,
• dificultate în a lua decizii, gânduri intruzive,
• scăderea interesului pentru viață sexuala,
• iritabilitate,
• stimă de sine scăzută,
• senzația de a fi copleșit.

Relaxare prin hipnoză Ericksoniana și vizualizare creativă

În alcătuirea scenariului pentru transa ghidată ne-am jucat cu mai multe lucruri pentru a ajunge la obiectivul nostru: acela de a oferi o pauză, de a armoniza interiorul cu senzații plăcute și de a fi prezent în asta cu bucurie.

Am folosit idei senzoriale care sunt inspirate din natură, care centrează corpul și îl orientează spre relaxare. Astfel scenariul este ca o plimbare molcomă și blândă în care descopri că a face nimic este atât de necesar psihicului tău și că te poți bucura de ceea ce te înconjoară atâta timp cât asta iți face bine.

Lasă-te să observi ce stare se creează în mod natural, fară să cauți o anumită profunzime.

"De cele mai multe ori îmi vine greu să mă relaxez fiind învățată să fiu constant activă, să nu "pierd timpul aiurea". Cel mai tare mă relaxez când ies la o cafea sau atunci când citesc, însă, de când merg la terapie, încerc să mă relaxez și neavand o ocupație și doar stand cu mine, fac câteva minute exerciții de respirație sau îmi imaginez "my safe place" unde mă liniștesc și uneori mă trezesc zâmbind. Sunt în proces de a mă împrieteni cu relaxarea și pare că socializam din ce în ce mai des chiar dacă uneori îmi impun să o fac, îmi dau seama pe parcurs cât de multă nevoie aveam de acele câteva clipe cu mine. “