Anxietatea de separare

Recunoașterea anxietății de separare și a simptomelor acesteia

Anxietatea de separare este caracterizată prin frică și anxietatea excesivă și persistentă (inadecvate pentru stadiul de dezvoltare). Ea este legată de separarea de persoanele de atașament.

Anxietatea de separare intensa de persoanele apropiate este o caracteristică a dezvoltării timpurii sănătoase. Ea are loc în jurul vârstei de un an și poate indica dezvoltarea unei relații de atașament sigure.

Simptomele unei tulburări anxioase de separe sau a unor elemente din acest tablou clinic așa cum sunt ele prezentate în Manualul de Diagnostic a Tulburărilor Mintale se prezinta că:

• discomfort excesiv recurent legat de despărțirea de persoanele apropiate care poate fi trăit sau anticipat;
• preocupare persistentă și excesivă privind pierderea persoanelor de atașament sau posibilitatea ca acestea să sufere prin îmbolnăvire, rănire, dezastru sau deces;
• coșmaruri care au că temă separarea;
• accese somatice repetate:dureri de cap, greață, vărsături, dureri de stomac atunci când este implicată separarea ori anticiparea acesteia.

La adulți tulburarea anxioasă de separare poate limita capacitatea de adaptare la schimbările de circumstanță (schimbarea domiciliului sau căsătoria). Că și părinți, adulții care prezintă aceste simptome pot fi exesiv de îngrijorați cu privire la copii sau parteneri și resimt un discomfort marcant atunci când sunt separați de aceștia. De asemenea apare nevoia de a verifica permanent unde se află persoanele apropiate.

Anxietatea de separare se poate dezvoltă în urma unei perioade stresante după o pierdere (decesul unei rude sau a unui animal de companie), îmbolnăvirea individului sau a unei persoane apropiate, mutarea într-o zonă nouă etc.

La adulții tineri printre factorii care ar putea declanșa anxietatea de separare se numără părăsirea casei părintești, debutul unei relații sentimentale și apariția rolului de părinte. Astfel hiperprotectia și caracterul intruziv manifestat în relația cu partenerul și/sau cu copilul se pot asocia cu anxietatea de separare.

Uneori adulții care trăiesc aceste simptome au tendință să își limiteze activitățile independente în afara casei sau în absența persoanelor de care sunt atașați. De asemena manifestă dependența față de persoanele importante, nostalgie și discomfort până la durere atunci când sunt plecați de-acasă. Aceste tendințe crează surse de frustrare pentru familie din pricina solicitărilor excesive.

Ca și simptome fizice se enumeră: deprimarea, palpitații, amețeli, senzația de leșin.

Gestionarea anxietății de separare și creșterea încrederii în sine

Experimentarea acestor simptome pe o durata mai mare de 6 luni pot crea un discomfort clinic în mai multe medii în care persoana în cauza activează. În acest caz este necesar un consult de specialitate la un medic psihiatru, psiholog clinician și mai apoi la un psihoterapeut. Desigur există persoane care experimentează tot tabloul clinic de mai sus ori doar anumite simptome din această tulburare. În primul caz se poate pune un diagnostic în al doilea caz nu.

Este important atunci când urmărim simptomatologia anxietății de separare să evaluam intensitatea simptomelor. În majoritatea cazurilor timpul și intensitatea ne pot indica severitatea disconfortului resimțit.

“Încrederea în tine” unul dintre produsele marca Toeasemymind se bazează pe influențarea nivelului tău de încredere. Inima acestei transe este că tu să poți identifica și conștientiza în interiorul tău o zonă care poate deveni o sursă de putere personală. De asemenea ai oportunitatea să explorezi senzația fizică de confort și de a crea punți. Astfel iei contact cu resursele interioare împreună cu oamenii din jurul tău.